Cucurigu, cucurigu

Cucurigu, cucurigu,
S-a-mprăștiat pe lume frigu.
Vine toama, vine iarna
Și pe urmă prămăvara.

Cucurigu, cucurigu
Așa trece viața noastră.
Azi copil și mâine tânăr,
Poimâine cu părul sur.

Cucurigu, cucurigu,
Printre zile treci ca fumul.
Când se-apropie chemarea,
Nici nu știi cum s-a dus viața.

Cucurigu, cucurigu,
S-a trezit la urmă Petru.
Pocăindu-se cu-amar,
A-nceput viața de Har.

Cucurigu, cucurigu,
Prin cocoș vorbita Domnul.
Îți vorbește azi și ție,
Să te scoată din rușine.

Cucurigu, cucurigu,
Te trezești și tu din somn?
Viața trece ca un abur,
Tot ce-ai strâns e în zadar.

Cucurigu, cucurigu,
Astăzi ești chemat la Har,
Primind bucuros Cuvântul,
Să trăiești în veci cu Domnul.

Simion Ioanăș