Turma aleasă

Ce frumuseți nemaivăzute, de Cerul Sfânt ne leagă
Am vărsat lacrimi în rugi, Doamne, Tu, mereu ne alini!
De când Te conosc pe Tine, mi-e lumea cât mai dragă
Când îmi vorbești prin furtuni, taifune, flori și spini.

În crinii câmpului imaculați, Îți văd a Ta, sărutare
Văd printre stânci, urme de sânge Sfânt, de la Calvar,
De dragul Tău, aștept ziua cea mare, la sfânta sărbătoare
În Cerul nemărginit, în splendori sfinte, fără de hotar.

În stâncile reci, Te văd cum arunci Sfânta sămânță
Cum iese rodul florii, în fructul bun, cu a Ta, putință
Am văzut Doamne, că din pietrele seci și tari, făcând frați
Până ieri au fost pietre și spini, acum, slavă Lui, îi dați.

Turme merge la pășuni verzi, își duce cu ea, dorul
Le doinește un vers din fluier: , , Eu, sunt mereu cu voi, ,
Turma întreagă își urmează pe deplin Păstorul,
Se luptă cu credință și putere, pentru ale Sale, oi.

Din turma cea aleasă, Îți văd în ochii limpezi, iubirea
Stând în rugăciuni sfinte, pe cei iubiți, aleșii Săi,
De dragul turmei sfinte, Îți sorb din ochi privirea
Îi dezmierd în priviri, pe cei ce sunt pe veci, ai Tăi.

Doresc atât de mult, în curând să-Ți văd a Ta, față
Când voi fi Cerul Sfânt, în nemărginita Împărăție,
Dragostea-Ți nemăsurată, mi-a cuprins întreaga viață
Să fiu cu Tine, pe Tărâmul Sfânt, acolo sus, în veșnicie.
Amin!