Asfințit
autor: Samy Lupu

Când soarele sărută pământu-n amurg,
Privesc cu uimire apusul,
Cum razele lui, printre ramuri se scurg
Și-ncet îl înghite Pământul.

Privesc cum coboară grăbit pe-nserat,
Luînd cu el toată lumina.
Și-ndată vezi cum s-a întunecat
Și-apare în streașină luna.

Frumos e-asfințitul, dar cât e de scurt,
O clipă și-apoi parcă moare.
Dar soarele are un nou răsărit
Când iese din nou în splendoare.

Așa sunt și eu, mă-ndrept spre apus,
Mă voi contopi cu pământul.
Dar voi răsări, pleca-voi în sus,
În Glorii, la Tatăl Preasfântul.