”Te-am așteptat atâția ani copilul Meu dar n-ai venit
Și ți-am vorbit în multe feluri... ți-am spus mereu că ești iubit
Din ceruri pasul ți-am vegheat și nopțile, în ceas târziu
Lăsat-am pace peste tine când sufletul ți-era pustiu...
De-atâtea ori în casa ta Eu am pătruns și te-am căutat
Prin vocea caldă-a unui om mereu, mereu Eu te-am chemat
Dar tu n-ai vrut să mă auzi... n-ai vrut iubirea să-nțelegi
Ci ai căutat pe drumul vieții numai plăcere să culegi!
Acum e ceasul de pe urmă... cum vei veni în Fața Mea?
Și ce comoară poți aduce dacă pierdut-ai dragostea?
Te-am așteptat atâția ani copilul Meu dar n-ai venit
Acuma vii dar ești sărac și gol, cu sufletul zdrobit!”

Mai este timp... mai este har să te întorci la Dumnezeu
Cât inima mai bate încă și se agită-n pieptul tău
Nu zăbovi El te așteaptă dar mâine vremea e târzie
Căci nimeni nu cunoaște clipa când va pleca spre veșnicie!

Vulcan-02-09-2019
Mary