Sunt rodul Tău

Când m-oi desprinde de pe ram
Ca frunza cea de vânt răpusă
Cădea-voi dincolo de zări,
Dus la export spre depărtări—
Căci eu sunt rodul Tău, Isuse.

Iar Tu, Sămânţa ce-a căzut
În pulberea străină
Şi după tot ce-a îndurat
Adus-a rod nemăsurat
Acolo în lumină.

Eu voi lăsa al vieţii pom
Şi-aceste ramuri bune,
Şi colo-n ceruri voi urma
Ca rod cules de mâna Ta
Şi despărţit de lume...

Dar cât încă mai sunt pe ram,
Cât vântul mă mai bate,
Acesta-mi este dorul meu
Să fiu, Isuse, rodul Tău
Cu gust de bunătate,

Sămânţă din sămânţa Ta—
Şi formă, şi culoare,
Să mă păstrez mereu aşa
Ca, Doamne, când mă vei chema
Să am asemănare.

Căci m-oi desprinde de pe ram
Ca frunza cea de vânt răpusă
Şi voi cădea mai sus de zări
Dus la export spre depărtări—
Căci eu sunt rodul Tău, Isuse.
 
      Chişinău 26 august 2019