De atunci... pentru acum!

Iti amintesti romane drag, acele vremuri. . ca parte ai fost, cu ingaduinta Celui prea Inalt... sa ai acum in viata prilej sa te cutremuri... cand inapoi in timp tu vei avea tresalt!


Mai stiti acele zile in care... nu aveai nimic la pat pe capatai... nu aveai la cina vreo ceva de mancare... decat conservele cu gustul alterat, lalai? !


Mai stii crestine cum cumparai... la drogherie o legatura de lumina... si in seriile de iarna mai stateai... sa mai carpesti o haina la masina?


Mai stii acele cozii imense. . pentru carne, oua, unt și lapte... . cand contractai viteii si porci fara dispense... iar tu mancai la varza și barabule coapte? !



O viata grea, in ger cu autobuzele ticsite... cu butelii ce nu veneau vreodata indeajuns... cu stirile reale, cu ascunzis rostite... de defilari, patriotism și vizite de lucru prea pătruns


Cu granite inchise si gura cenzurata... cu mici minciuni pitite in recolte la hectar... . cu benzina in bonuri de jumate de litru masurata... multimii de case daramate si planset in zadar

Dar daca acestea lucruri n-ai uitat... si semn ai pus sa nu te-ntorci inapoi. . persista dar in cautat... n-au fost chiar toate rele pentru noi

Iti amintesti cretinule cum il aveai pe Domnul... cand ceilalti aveau relatii sau chiar, , pile“... . ca te rugai in noapte fara sa te insele somnul... sa iti fure puterea si seva Cuvantului din file? !

Iti amintesti cum traiai coincidente... sau cum ii spuneau unii nestiutori, noroc... dar tu stiai ca Sunt al Domnului, proevidente... . si indrazneai sa spui la toti pe strada sau la bloc? !

Mai stii cum alergai la partasie... . ca aveai si timp si talpa de-alergat... cum iti faceai din al tau putin, motiv de bucurie... din intalniri cu fratii prilej de inchinat? !

Mai stii crestine cum erai prea des dat deoparte... pentru ca erai considerat un om inapoiat... nu ai avut prea mult parte de posibilități și carte... dar nici deșertăciunea vieții nu prea te-a asaltat

Era credinta in Isus privită cu ura și dispreț... și ai înghițit de multe ori a lumii umilința... dar tu știai atunci ca exista doar un preț... ca crucea ce o porti se cheamă pocăință!

Azi nu ma stii, azi ai de unde alege... când a fi deosebit a devenit o norma... când glasul tau la laude culege... și libertatea ta se mișcă in veșnica reforma

Vitregia acelor vremuri te apropia cu suferința de sfințire. . când ateismul nega si da in Dumnezeu... acuma in libertate de vrei la suflet propășire... rămâi legat numai de Domnul, creștine dragul meu!