S-a făcut târziu în viață,
Doamne, dă-ne o povață,
Să ştim să trăim frumos
Cât suntem aicea jos!
Mult a fost, puțin mai este,
Mâine fi-vom o poveste
Şi vorbi-va fără glas,
Tot ce-n urmă a rămas!

Faptele vor da de știre,
De-am sădit dezamăgire,
Sau iubirea cea de sus,
Ce-am găsit-o prin Isus!
Vom culege ce am dat!
Dacă spicul e uscat,
Fară rodul cel zemos,
Nu suntem ai lui Cristos!

În viață e-acum târziu,
Doamne-n sufletul pustiu,
Pune Tu nădejdea vie,
Dorul pentru veșnicie!
Ca toți cei ce nu Te ştiu,
Să cunoască că ești viu,
Uns de Dumnezeul mare,
Ca să dai lumii salvare!

S-a făcut târziu de-acuma,
Scutură din suflet bruma,
Pune, Doamne primăveri,
Celui slab, dă iar puteri,
Să trăiască drept, curat,
Așa cum ne-ai învățat,
S-adune comori în cer,
Unde niciodat' nu pier!

Pune lanțuri celui rău!
Tu ești Om şi Dumnezeu,
Ne cunoști dar, slăbiciunea,
De aceea, fă minunea
De a pune pocăință
Peste orișice fiintă,
Cunoștința lumii-ngâmfă,
Cea de Dumnezeu, triumfă!

S-a făcut târziu pe Terra,
Curățește atmosfera
De acțiunea lui satan,
Ca să nu trăim în van!
Pune dragostea în om,
Să rodească ca un pom,
Chiar de e lovit cu pietre,
Să hrănească pe-ndelete!

Din izvorul nesecat,
Dă celui ce-i însetat
Şi astâmpără Tu focul,
Ca să își găsească locul,
Spune-i Doamne că-i iertat
Şi că nu e blestemat,
De se-ntoarce din robie,
Să se-nchine numai Ție!

12/10/19, Barcelona -Lucica Boltasu