O, Doamne, cateodata
E-asa de stramt raiul avut
Ca am cu mine in odaie
Un munte, un smochin si-un dud...
Am vrut joi la piata sa-mi vand odaia
Ca nu-ncapeam sa ma mai rog in ea
Isus a trecut iar pe la mine
Si-o boaba de mustar a pus in palma mea.
Si-atunci smochinul cel cu frunze late
La umbra caruia stateam placut
A prins sa se usuce frate,
Si-atatea aveam de facut!
Si muntele de care ma impiedicam
L-a aruncat pana-n Marea Uitarii.
Toate poverile s-au dus
Si inima a dat drumul cantarii
Dudul cu faptele ce ma-naltau
S-a dezradacinat, s-a dus
Si cand golitu-s-a odaia
S-a umplut toata de Isus!
In raiul tau ce ai, cum e?
Ia un graunte de mustar
Lasa pe Domnul Isus ca sa intre
Sa ai viata vesnica prin har!
Poezia am scris-o la predica fratelui Musat la noi la Peniel...