Mama-i tot îngrijorată de ce-a fost şi o să fie.
Totul vrea să iasă bine în întreaga căsnicie.
Nunta este ca arvuna. Importantă-i căsnicia
În care probăm cu toţii prin credinţă-Mpărăţia.

„Faceţi tot ce vă va spune!” e o temă actuală
Ce probează ascultarea în cea mai înaltă şcoală.
Ea privea la trei decenii când Isus în casa ei
Asculta de ea tot timpul: în ani buni dar şi-n ani grei.

Ea ştia că El, Mesia, poate să şi poruncească
Astfel ca şi ceilalţi oameni doar prin El toţi să trăiască.
Se zvonise că tot vinul chiar atunci se terminase.
Cum putea Isus să tacă când lipsa se arătase? ! ...

A cerut ca să se umple vasele de curăţire.
Slugile-au făcut întocmai cu mult zel şi-nsufleţire.
„Scoateţi dar acuma vinul şi la nun mergeţi cu el!”
Astfel a făcut minunea Mesia Emanuel.

Nunul cade în uimire cu mulţimea de nuntaşi.
Domnul merge către poartă şi El face primii paşi.
Ucenicii Îl urmează. Lecţia e-n capul lor
Dar credinţa în Mesia e şi-aceea de Păstor.

Îl privesc uimiţi rabinii, fariseii cei cuminţi.
S-a lăsat o pace mare peste nuntă şi părinţi.
Masa încă se serveşte şi pluteşte-un aer sfânt.
Vântul suflă în grădină peste casa de pământ.

Ziua fericit se-ncheie şi Maria se retrage.
Mesia cu ucenicii vor un loc ca să se roage.
Chiar Capernaumul este port cu undiţă şi peşti
Unde Domnul mai găseşte alţi pescari cu-alte poveşti.

Şi de-atunci citim în Carte despre nunta cea din Cana
Unde vinul se-nmulţeşte dar apare şi dojana:
„O, femeie, nu se face, încă n-a venit azi ceasul
Când Eu plin de hotărâre spre Calvar voi face pasul!”

Era totuşi ceas de nuntă, ceasul marii îndurări
Când doi tineri se uniră pe-ale dragostei cărări.
El, Isus, unind destine cu Bărbatul şi Femeia,
Nu putea ca să lipsească la nunta din Galileea.

El pe miri binecuvântă în ceasul unirii lor
Şi le dă o viaţă sfântă în al Domnului popor.
*
Dar Mireasa cea cerească este-n gândul lui Isus.
Nu-i departe vremea-n care o va duce-n ceruri sus.