Un soare pal și șters,
Reminiscent trecut,
Străbate toamna cu intermitențe,
El înconjoară lumea,
Mărturisind tăcut
Că Dumnezeu nu face diferențe.

Aceleași ieri și azi,
Perfectele valori
Ni le descoperi, Doamne, spre-a-nțelege
Cât ne iubești, iar noi
Cât suntem de datori
A Te primi ca Domn și-a Te alege.

Cu bruma-nvăluiești
Al toamnei foșnet lin,
Presari cu boabe albe dimineața,
Binecuvânți natura
Și-albastrul cer senin!
Te laud, Doamne, fiindcă Tu ești Viața!

Din necuprins emani
Miresmele de nard,
Aureole de făgăduință
Respir porunca Ta,
De dorul Tău să ard
Atins de cer, statornic în credință!

Salzburg, 10.11. 2019