Vino la Betleem!


Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
Matei 5/8

Soarele trimite flori de rubin pe cer,
Pentru Cel ce mântuiește pe Israel,
Face plecăciune pe  bolta cerească;
"-Pacea  Domnului ca o floare  să crească!"


Umbrele serii aduc un vânt cald, sublim,
Cu parfum de pace  și dor de înălțimi,
Un coș cu iubire și cu milă de sus,
O Stea ce conduce la Pruncul Isus.

Haina nopții îmbracă și câmpul bătrân,
Aducând un porumbel alb de la Stăpân,
Turma mică, obosită, pe câmpie,
Păstorii, lângă foc, plini de veselie.

Este întuneric, o albă Stea  e  sus,
Şi din ea coboară un sol al lui Isus,
Rază de lumină, cu  voce cerească;
-"Pacea Domnului ca o floare să crească!


-Vino, turmă mică, vino la Betleem,
La al tău Păstor Mare și Bun, Eu Te chem!
Nu te speria de umbre și de șoapte,
Privește la Stea, te  conduce în noapte!"


Mesagerul deschide portalul ceresc,
Gândului rătăcit aripi albe îi cresc,
Susură un flaut, un glas din veșnicii;
-Când te strigă Domnul, spre Iesle, tu  să vii!


De ești milostiv, chiar dacă ești doar  tină,
Vei fi călăuzit de Stea spre Lumină!
De rămâi mereu cu inima curată,
Vei putea să vezi și a Domnului Față!

Privește în sus, Steaua -i strălucitoare,
Corul de îngeri cântă printre popoare,
Vino, turmă mică, vino la Betleem,
La al tău Păstor Mare și Bun Eu Te chem!"


Este noapte sfântă cu susur sublim,
Ce aduce pace și dor de înălțimi,
Pe Pruncul Isus   cu privirea cerească,
Pacea Domnului  ca  o floare să  crească!