Sulul vremilor simetrizând aduce
Față în față o iesle și o cruce,
Steaua luminoasă și-un rug învăpăiat,
Pentru-a plăti păcatul un Miel ni S-a dat.

S-a întrupat Iubirea într-un vas de lut,
Mai cumplit ca ura nimic nu L-a durut,
Nici dezbrăcarea slavei, trupul răstignit,
Le-a primit pe toate pentru că ne-a iubit.

Îngeri Îi cântă, Maria Îl înfașă,
Soldați Îl scuipă-L dezbracă de cămașă,
Isus desăvârșește Calea spre Acasă,
Se naște, învie, urme sfinte lasă.

Calcă din creastă-n creastă Dumnezeu smerit,
Sfânt Soare al Iubirii, veșnic la zenit,
Soclu I-a fost doar crucea, ea L-a înălțat,
Pentru o lume nouă veșnic Împărat.

Maria-L privește, inima se frânge,
Vede-un pătuț de fân pe un Râu de Sânge
Și ea este o jertfă lângă Fiul său,
În piept simte chinul și Tatăl Dumnezeu.

Răsună arginții, răsună colinde,
O cruce, o iesle, cercul se închide,
Cel fără de sfârșit, fără de început...
Cristos a înviat! Cristos S-a născut!