Treizeci de ani de ”libertate”
autor: Nichifor Nicu
16/12/2019. ora: 07:15

Ciudat, o țară de ”creștini”,
S-a bucurat cândva de-o moarte,
Atunci cu toții au strigat,
Că ei vor drepturi, libertate.

Au fost ca niște sălbatici,
Și s-au plâns că este greu,
Atunci ei au știut să strige
Că exista Dumnezeu.

Au vrut cu toți democrație,
Și s-au bătut ei între ei,
S-au omorât unii pe alții,
Și cărturari și farisei.

Dar după ce-a trecut furtuna,
Și s-au văzut pe mal, salvați,
Au început să facă planuri,
Și-au devenit descreierați.

Cu fiecare an trecut,
Au vrut mai multă libertate,
Au vrut o țară ca afară,
Dar fără Dumnezeu în toate.

Ei au uitat ce au strigat,
Și-acuma nici că le mai pasă,
Azi fiecare-i pentru el,
Și diavolul îi trage-n plasă.

Trecut-au vreo treizeci de ani
Și nimeni nu mai vrea să știe,
De tot ce-nseamnă Dumnezeu,
Și a Lui împărăție.

Azi nimeni nu-L mai recunoaște,
Ca Domn, Stăpân și Salvator,
Dar dacă vine-o strâmtorare,
Atunci Îl strigă-n ajutor.

Păcatul a ajuns o modă,
Desfrâul este tot mai mare
Dar Dumnezeu miscă pământul,
Să ne salveze din pierzare.

E timpul azi să dovedim,
Nu prin vorbe, ci prin fapte,
Că ascultăm de Dumnezeu
Și ne supunem Lui în toate.

Căci dacă nu ne revenim
Și nu ne așezăm pe cale,
Va veni iar o furtună
Și va fi prăpăd și jale.

Deci, trezire azi se strigă
Și veghere cât e har,
Căci mai este scurtă vreme,
Și revine Domnul, iar.

Să ne cercetăm dar astăzi,
De la cel mai mic, la mare,
Ca în ziua glorioasă,
Să ajungem în splendoare.

Amin