Privește în văzduhul mare
Nu vezi Arhanghelul cum sună?
Nu vezi cum gloatele de îngeri
Îți pregătesc a ta cunună?

Privește! Soarele răsare
Și îngerii lucrează harnici
Ei nu au timp de amânare
Căci Mirele acum apare

Privește! Morții se ridică
Și ne așteaptă în văzduh
Martirii Îl slăvesc, Îl strigă
Isus nu-i lasă părăsiți

Și iată ultima pecete
El a deschis-o! Pentru noi,
Pentru acei ce alergat-au,
Fără răsplată! Fără slăvi

Privește scara cum coboară,
Și iată, ușa se deschide...
Pornim spre ceruri, spre odihnă,
Ce El, de mult ne-a pregătit-o.

Privește străzile de aur
Cum strălucesc, ce frumusețe!
Și o, ce liniște, ce slavă!
Ce noi avem, nu-i o poveste

Privește casele, și pomii
Privește florile cum cântă
Privește totul, cum se-apleacă
Și slavă, doar Lui, Îi dedică!

Privește frații cum se-adună:
Unde e ura? A pierit?
Acum simțim doar armonie
Doar dragoste noi am primit.

Privește: totul pare-un vis
Și tot ce-a fost, este uitat!
Și plâns, și foame, chiar și frigul,
Pe toate, aici le-am uitat...

Nu mai există rău, nici bârfă,
Nu mai există bani și-avere...
Nu mai avem noi timp de ură,
Slujim pe Domnul cu plăcere.

Nu mai avem nici plictiseală,
Nu mai există prietenii,
Noi îi iubim pe toți ca frații,
Singurătatea a pierit.

O, fraților, ce îndurare,
Ce har măreț în El avem.
Isus e apa vie, Jertfa,
Prin El putem ajunge-n cer! !

Amin