Pe la anul şase sute înainte de Hristos
Era cică un imperiu, cel mai mare,glorios
Jefuit-au bogăţie, foarte multă precum ştim
Vasele acele de aur din Templul Ierusalim
S-a băut vinul cu ele, el marele împărat
In ospeţele cele rele zeii a glorificat
Când ospăţul era mare,împăratul mai distrat
O mână de om apare pe perete la palat
Se uită cu înfrigurare împăratul către ea
Se uită cum pe perete mâna singură scria
Gândurile-l tulburară, galben de tot sa făcut
Solduri şi încheieturi pe loc I s-au desfăcut
S-a strigat să se aducă cetitorii cei de stele
Să-I citească lui scrisoare să îi dea ceva putere
Cine va putea-el spuse scrioarea a mi-o citii
Mare în împărăţie el pe loc va devenii
Purpură va fi pe acela respectat de acest popor
Si la gâtul său planta-voi un de aur lănţişor
Toţi intrat-au să citească rând pe rând pe la palat
Scrisul ca să-l tălmăcească la ’nălţatul împărat
N-au putrut face aceasta nici unul nu s-a aflat
Şi văzând el, împăratul foarte rău sa speriat
Mai târziu împărăteasa, văzându-l înmărmurit
Işi aduse ea aminte, -"este unul aici robit
Are duh de neşnicie, Duhul Domnului cel Sfânt
Si desleagă orice carte ce se află pe pământ
El a fost mai înainte peste toţi ce-s cetitori
Tatăl tău n-avea ca dânsul nici unul din ghicitori
-Să fie adus aicea el ca să îmi tălmăcească
Daniel acela care cică poate să citească
-Tu eşti Daniel acela dintre prinşii de război
Ce citit-ai cândva carte şi aicea pe la noi
-Da ’nălţate împărate eu sunt omul cel robit
Ce aici la voi în carte înainte am citit
-Am aflat că ai lumină şi multă înţelepciune
şi ce-I scris pe acest perete astăzi mie îmi poţi spune
Am aflat că tâlcuit-ai si tu poţi ca să citeşti
Mare vei fi la împăratul dacă mie-mi tălmăceşti
Te-oi pune în cârmuire în palatul meu măreţ
Numai scrisul cei aicea astăzi tu să ne înveţi
-ţine-ţi darul împărate, dă răsplata altcuiva
Eu însă ce este scris ţie îţi voi deslega
Impărate Domnul dat-a tatălui tău mărire
Datui-a împzrăţie, cea mai mare strălucire
Orice limbă orice neamuri pe el mare îl ştia
Inălţa el împăratul şi tot el şi cobora
Dar s-a îngânfat şti bine şi inima şi-a împietrit
Numai răul şi desfrâul el pe lume l-a iubit
Domnul I-a dat să mănânce iarbă pentru ce făcuse
Trupul I-a udat cu rouă până când recunoscuse
Tu măcar că ai ştiut aceasta nici decum n-ai încetat
Impotriva celui Mare peste cer te-ai ridicat
Vasele din cartea sfântă tu te-ai pus le-ai pângărit
Nicidecum în a ta viaţă tu pe Domnul n-ai slăvit
De aceia cap de mână scris-a aicea la palat
Numărat, , cântărit împărţit-nălţate împărtat
Iată ce spune aceasta ce acolo este scris
Si ce ţie ea parut-a căci este numai un vis
Numărat înseamnă anii ce Domnul ţi-a numărat
Cât aicea tu să stai, cât să fii tu împârat
Cântărit înseamnă aceia că Domnul te-a cântărit
In balanţa Lui cerească şi uşor ai fost găsit
Impărţit înseamnă aceia că Domnul El aşa vrea
Să împartă El imperiu după sfântă voia Sa
-Vei murii măi Daniele dacă nu este ce zici
Hei soldat acum îndată de aici să îl ridici
Du-l iarăşi la închisoare daor pentru câtreva zile
Să se roage la Cel Mare înainte de murire
......
Nu trecu mult de atuncea,când visul fu deslegat
In acea noapte se pare omorât fu împărat