Apasă pe-al pământului nucleu
Nori groși de fum, și foc, în asfințit,
Se mai salvează oamenii cu greu,
Pământul geme-n sine, pârjolit.

Natura strigă după ajutor
Când flăcările se extind buluc
Și oamenii, în disperarea lor,
De Dumnezeu aminte își aduc...

Atâtea catastrofe și urgii
Când Dumnezeu din cadru a fost scos,
Se-ntâmplă ce s-a spus în profeții:
Se-apropie venirea lui Cristos!

Și oameni, și-animale, păsări gem,
Noi Te rugăm să Te înduri de toți,
Și să nu lași durerea la extrem;
Îndură-Te și scapă-i, căci Tu POȚI!