E-o liniște pustie-n jur...
Se-aude doar curgând, încet,
În fir de pulbere, clepsidra
Și stând domol, privesc inert
La ceea ce a fost cândva exedra.

E-o liniște pustie-n jur...
Se-aude doar gemând, ușor,
În agonie mută, întrebarea
Și stând livid, mă prinde-un dor
De ceea ce a fost cândva călăuzirea.

E-o liniște pustie-n jur...
Se-aude doar batând, subțire,
În pace-nfășurat, susurul
Și-ngenunchind, cad în uimire
La glasul Celui care e Mântuitorul.

E-o liniste profundă-n jur...
Se-aude doar cântând, șoptit,
În ritm de simfonii, iubirea
Și-ngenunchind, Îi mulțumesc
Celui care mi-a dat călăuzirea.