Din prundul vieţii amintiri renasc,
Pruncia erupe în razele blânde,
Elixirul dulce picură din teasc
Cristlizând în astre luminânde.

În jungla trăirii un pas mai apoi,
Când pleata îşi fulguie-argintul pufos,
Angelic învie copilul din noi
Cu sfânta Iubire din Isus Cristos.

Zburdăm pe tăpşan, prin lan de mătasă
Sorbind aispitic din fagurul plin,
Seara obligă, ne cheamă Acasă
Sfârşind alergarea, pasul peregrin.

Ne-ntoarcem pe-orbită de unde-am venit,
Mai buni, iubitori, cu inimi curate
Luptând lupta bună pân-la sfârşit
Să intrăm biruitori în Cetate.