Bate vântul cum îi place,
Șuieră cu iz de pace,
Duce dor, duce tânjire
După a Tatălui privire.

Sună lin izvor de munte,
Peste pietre mari, mărunte,
Povestind de zarea plină
De odihnă și lumină.

Te ridică, nu coboară,
Gând de cer și gând de țară,
Unde lacrimi n-au ce face,
Unde nimeni nu mai zace.

Te grăbesc fiori de viață
Și un gând să-L vezi în față,
Vei primi bilet doar DUS,
Să fii veșnic cu Isus.