Călător trist

Călător grăbit...
Trist, nefericit,
Calea largă ai ocolit,
De ce-i lumesc te-ai ferit,
Ai luptat să ajungi la munte,
Tăinuind tristeți multe,
Flori ai cules din durere,
Bucuria-n viorele.
Multe nopți lăsate-n urmă...
Răzleață inimă, plânsă,
Arcușul viorii cântă,
Răsună câmpii, văi, luncă,
O strună-învechită sumbră,
Îți simte suferința tăcută.

Ții pe brațe doruri stinse,
Între palme, obosit,
Vasul tău plin de lumină,
În el ecoul - Calea Divină;
Arzi de dorul mântuirii,
Dor de Cerul bucuriei,
De Creatorul mult iubit,
Cer: Raiul, loc fericit.
Călător nefericit,
Pe pământ, străin grăbit,
Un pic mai e, ajungi la țintă,
Dezbracă-ți greutatea multă,
Aruncă-ți mantaua tristeții,
Îmbracă veșmântul biruinței.

Cu alaiul de îngeri să urci...
În singurul tren al mântuirii.
Plecarea e de pe pământ,
Ultima stație - Cerul Sfânt.
Biletul ți-a fost cumpărat,
De Isus, pe Golgota răstignit.
El, controlorul te va îndruma,
Spre - Rai - Împărăția Sa.
Îngeri ne vor întâmpina,
Iar noi ne vom cânta cântarea,
Sunet de fanfare vor suna,
Pian, timpane, viori, harpa,
Cântarea de jale, de mult dor,
Cântarea pământenilor,
Atunci va începe - Marea Sărbătoare,
A călătorilor triști sosiți din - Vale.

Călător grăbit și nefericit,
Ții pe brațe multe suferințe,
Pământul, dureri ți-a dăruit,
Dorinți șterse, gânduri obosite,
Arde în tine dorul mântuirii,
Dor de casa fericirii,
Dor de viața fără sfârșit,
Cerul - Raiul, loc fericit.
Pășești pe străzile străine,
Uitate altare, imnuri sfinte,
În lacrimi cântări adunate,
Să le cânți în - Eternitate,
În ziua mult așteptată,
Când vom intra, pe a Cerului poartă.


COCA TOMA, PATTADA, /26/01/2020