Aş vrea să m-alipesc de Tine,
dar strâns prea tare să nu fiu,
ca să tânjesc mereu de Tine,
că loc mai bun în lume nu-i.
Aş vrea să flămânzesc de Tine,
ca zi de zi să mă hrăneşti
din bunătățile divine,
ce prin Cuvânt le pregăteşti.
Aş vrea să fiu setos de Tine
şi-al Tău izvor ce curge lin.
Nu-mi stâmpăra setea prea bine;
la-al Tău izvor eu să revin.
Aş vrea, atâtea-aş vrea, Isuse,
că nici nu pot să le cuprind!
Tu-mi ştii şi dorurile spuse
şi năzuințele din gând...
Aş vrea, Isus, să fiu ca Tine
în port, în faptă şi cuvânt!
Iubirea Ta să crească-n mine
cât voi trăi pe-acest pământ!
Galați,
Cristina Magdalena Francu
De la răsăritul soarelui până la apusul lui,
fie Numele Domnului lăudat!
Psalmul 113.3
Aș vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău, să alerg la adăpostul aripilor Tale. ps 61.4