Trandafiri

Trandafiri roșii, galbeni, trandafiri albi, curați,
Se deschid larg bobocii, se împart surori, frați
Se avântă spre stele, printre zâmbet, suspin,
Și parfumuri ne-mbată, sub un cer clar, senin.

Trandafiri roșii ca focul în iubire arzând,
Consumând suferința, vis, idei frământând...
Stropi fierbinți de sfânt sânge sus pe cruce vărsat,
O dovadă că Tatăl, pentru noi tot a dat!

Trandafiri galbeni, spice de grâu copt, legănat,
Generos frământate de vânt, soare uscat...
Galbeni: miere ce curge, cu glas dulce șoptit,
Ca o rugă tăcută, către cel Infinit.

Trandafiri albi ca neaua, delicați, scumpi și puri,
Ca mireasa dorită de o mie de guri.
Albi ca scumpa cunună, diamant nesperat,
Un sfârșit sus în slavă, un copil de-mpărat!

Fii în viață o roză și vei fi pe deplin,
O mireasmă de viață, ca un cântec divin.
Și-n Isus, fericirea vei găsi-n veșnicii:
Bunătății, iubirii, un altar pur să fii!