Nu arunca cu pietre, în cei de lângă tine
Nu te-am chemat în lume să, fi acuzator
Nu eşti decât țărână, o umbră trecătoare
Un abur ce se arată, apoi dispare-n nor

Nu murdării veşmântul, cu vorbe de ocara
Nu arunca cuvinte, când şti că ele dor
Opreşte-ți astăzi glasul şi umblă cu sfială
Te chem să fi lumină, nu drept judecător

Nu arunca ocară, căci cel ce ocărăşte
Nu va avea vreodată în suflet fericiri
Destinul lui nu este, nici ţara minunată
Nici locul unde este belşug de bucurii

Nu-ţi risipi puterea, s-arunci cu vorbe goale
Şi nu-ți umbri prezența cu lucruri ce rănesc
Te chem să fi lumină şi sare pe cărare
Să duci cuvântul vieții, la cei ce îi iubesc

Ţi-am dăruit viața, trăieşte-o cu onoare
Împrăştie parfumul, trăirii cu folos
Înalţă-ți azi privirea să vezi câtă-ndurare
Şi bunătate scumpă, ți-a arătat Hristos

Aruncă tot veninul şi curăță tot răul
Ridică mâini curate şi glas neprihănit
Trăieşte în lumină, iubire şi dreptate
Alături de poporul salvat şi mântuit