Îți scriu azi cu duble emoții în rime:
Zâmbesc... dar și-o lacrimă-mi cade pe masă.
Mi-i inima dulce-amăruie în mine,
C-atât aș fi vrut azi sa fiu lângă tine,
Să-ți văd bucuria-n privirile pline
Și zâmbetul tău diafan de mireasă!

Nu-ncape în versuri tot dorul din mine,
Dar știu că adesea îi simți rezonanța...
Ne leagă-amintiri, rugăciuni și suspine,
Ne leagă și râsete-n hohote pline,
Și seri prea târzii stând alături de tine
Și tot ce ne leagă sfidează distanța!

Îți scriu și o clipă penița se-oprește
De parcă își pierde cumva concordanța.
În Dex-ul Iubirii adânc răsfoiește...
Ce greu e să scrie ce nu se citește —
Iubirea o știe doar cel ce iubește
Căci nu-ncape-n vers de cerneală nuanța!

De-aceea-ți doresc doar atât azi: IUBIRE!
Prin ea existăm și-așteptăm Veșnicia!
Atâtea s-au scris despre ea-n omenire,
Dar toate sunt doar un crâmpei din IUBIRE
Și-abia cu Isus când vom fi-n nemurire,
Afla-vom ce-nseamnă de fapt CĂSNICIA!

8.12. 2019, Vancouver, WA