Da... totul e deșertăciune
Și totu-i goană după vânt
Căci viața ce-i? E o clipită,
Un scurt popas pe-acest pământ
Și trece timpul... trece iute
Ne fură viața pic cu pic
Și ce rămâne-n urma noastră?
O amintire sau... nimic
Căci totul e deșertăciune
Un vis ce se sfârșește-n zori
Căci suntem trecători ca ceața
Sau ca parfumul unei flori
Și când se lasă iarna vieții
Ne stingem singuri... rând pe rând
Și timpul merge înainte
De parcă n-am fi fost nicicând
Și totuși dacă aici, acum
Vom ști spre ceruri a privi
Dacă vom strânge sus comori
Și vom ierta și vom iubi
Deșertăciune ce e viața
În colț de rai vom transforma
Și când va fi să vie ceasul
Voioși spre ceruri vom zbura!

Vulcan-20-02-2020
Mary