Adeseori ispite grele
în calea vieţii mele vin,
zdrobind odihna nopții mele
şi-a zilei liniştit senin.

Atunci alerg la rugăciune
şi prin Hristos din nou primesc,
tărie să le înving pe toate
şi iarăşi pacea-mi regăsesc.

Adeseori dureri amare
adânc încearcă viaţa mea,
şi dreapta-ncrederii cărare
aşa de greu o pot ţinea.

Adeseori puteri duşmane
spre mine năvălesc cumplit,
lăsându-mi viaţa numai rane
şi sufletul adânc zdrobit.

O sfânt liman al rugăciunii,
ce scut nedespărţit îmi eşti!
ce liniştire, ce putere
şi ce adăpost îmi dăruieşti!