Plouă trist și monoton
Și mi-e dor... mi-e dor de Tine...
Îmi ridic spre cer privirea
Dar mă pierd printre suspine
Căci e ceru-așa departe
Norii negri l-au ascuns
Și e rece... parcă ploaia
Până-n suflet mi-a pătruns...
Mi se face-un dor nebun
Dor de Tine, Tată Sfânt
Dor de dragostea dintâi
Și dulceața din Cuvânt
Iar când dorul doare tare
Mă aplec în părtășie
Și, în cămăruța mea
Te aștept cu bucurie...
Cred și știu că vei veni
Să-mi aduci în viață soare
Și prin Harul Tău divin
Vei lăsa înviorare!

Vulcan-05-03-2020
Mary