Inimă, loc de tristețe și cânt,
Te-aștern, rasfoindu-te filă cu filă
Sub Ochiul ce tainic pătrunde, și blând,
Citindu-te zilnic, prin gânduri, cu milă.

În tine și-ar pune-ntunericul gheara
Și urma, s-o scrie puternic, adânc,
De nu mi-aș striga înspre ceruri chemarea,
De nu aș știi în juru-ți Cuvântul să-L strâng.

Prin tine să curgă de viață izvoare
În rugă tu vasul predă Duhului,
Sub aripa-I bună dorința să-ți zboare
Și-odihna-ți apune sub penele Lui.