1. Poate că nu sunt cea mai sfântă, Doamne,
Poate că nu am credința cea mai mare,
Poate că nu sunt cea mai curată mireasă,
Poate că nu sunt cea mai bună aleasă.
2. Adeseori teama mă inconjoară,
Adeseori necredința mă impresoară,
Uneori te simt așa de departe,
Și mă gândesc ce bine este când îti sunt aproape.
3. Îmi amintesc de marea Ta bunătate,
Atunci când m-ai salvat de propria mea moarte,
Când pe o cruce m-ai curățit de-ale mele păcate,
Hainele mele murdare au fost indată spălate.
4. Atunci când cred că m-ai părăsit,
Cred că nu am nici-un merit cu Tine să mai fiu,
Îmi amintesc ceea ce cuvântul Tău mi-a descoperit,
Căci atât de mult ne-ai iubit, de-aceea ai ales sa fii jertfit.
5. Din acest motiv astăzi am speranță,
Căci Tu, Isuse, esti a mea povață,
Știu că greșesc, păcătuiesc, uneori deznădăjduiesc,
Dar Tu, Isuse, mă ierți, fiindcă mă iubești.
Îndoielile nu înceteaza sa apara în minte, vrajmasul întotdeauna ataca. Prin aceste adevaruri putem birui si ne putem impotrivi minciunilor dusmanului. Duhul Sfant mi-a soptit aceasta poezie si cred ca, asa cum imi este mie de incurajare, poate fi si pentru altii.