E noapte grea iar Petru doarme-ntre doi ostași;
În temniță ajuns-a al Domnului urmaș.
Cu două lanțuri grele, de mâini ei l-au legat
Și păzitori la ușa cea mare-au așezat
Ca-n ziua care vine, să fie judecat
Pentru a sa credință și-apoi și condamnat.
Dar iată că un înger al Domnului se-arată
În temnița cea rece, cu ură ferecată.
-Scoală-te iute, Petru! (Și-n coastă îl lovește;
O, cum să creadă Petru? Temnița strălucește!)
Sar lanțurile grele, cad la pământ degrabă:
-Încinge-te acuma și-ncălțămintea-ți leagă!
Îmbracă-te în haină și vino după mine!
Petru întocmai face, dar nu își vine-n fire,
Căci pare o vedenie! Ei trec de prima strajă
Și nimeni nu-i oprește, trec și de-a doua strajă,
Apoi ajung la poarta de fier, ce dă-n cetate;
Singură se deschide, iar ei merg mai departe.
În uliță ajung ei și îngerul dispare,
Petru își vine-n fire: -Domnul mi-a dat scăpare!
Trimis-a de la Sine, din cer, îngerul Său
Ca să-mi salveze viața din mâna celui rău!
***
Acum mă trec fiorii, aceleași vremi trăim,
În temnița de ură din lume ne găsim!
De ce mă trec fiorii? Că știu că vom zbura
Când trâmbița în noapte pe cer va răsuna!
Cădea-vor lanțuri grele, prin care-am fost opriți
Să stăm în părtășie, noi, frații Lui cei sfinți!
Curând ni se va spune: -Te scoală, te ridică
Din paturi, din morminte, Mireasa mea iubită!
Încinge-te acuma și-ncălțămintea-ți leagă;
Îmbracă-te în haină, Mireasa Mea cea dragă!
Și vino către ceruri, ridică-te iubito,
Să-Ți vezi Mirele veșnic pe nouri, Sunamito!
Și toate la clipeală de ochi s-or împlini:
Schimbați în alte trupuri, pe nori ne-om întâlni!
*
Frați dragi, surori în Domnul, de ce aveți dar frică?
Trăim Apocalipsa când cel Rău se ridică!
În temniță e noapte, dar mai e doar puțin
Până ce noi, iubiții, un glas măreț, divin
Vom auzi pe boltă iar când ne vom trezi
Vom umple-ntreg văzduhul, în stoluri, mii de mii!
Scriptura se-mplinește: pe străzile pustii
Când molima lovește, cine se va găsi?
Mă-ntreb: "Oare acuma, când toți stau îngroziți
De moartea ce lovește, vom fi la cer răpiți?
Când nimenea nu vede și totu-i un mister
Oare nu chiar acuma vom fi răpiți la cer?
O, Doamne, eu n-am frică, ci vreau să mă silesc
Să am curată haina, cu Tin' să mă-ntâlnesc!
Aceasta mi-e dorința arzândă, grija mea
Să fiu cu cei dragi gata când sus ne vei chema!