Te-aștept în zorii dimineții,
Te-aștept cu dor, cu-n foc nespus!
Te-aștept să îmi vorbești Isuse,
Nu sunt în jurul meu resurse
Să mai apuc pân'la apus!

Mi e sufletul tânjind de tine!
Mi e inima făcută zob
A sângerat de-atâtea spine
Auzi... Tu glasul unui rob! ?

Ca ploaia cea măruntă  vara
Ce se îndreaptă zgomotos
Spre țarina aridă, arsă,
De soarele cel nemilos!

Te-aștept cum n-am crezut vreodată,
Că pot s-aștept, dar Vei veni!
Să uzi Tu brazdele uscate
Să dai speranțe necurmate!
Așa Te-aștept... să vii, să vii!

Si Îți rostesc mărețul Nume
Ce-n inimă - mi răsună iar
Si greul adunat în lume
Se risipește, e-n zadar!

Te-aștept în zorii dimineții
Te-aștept în liniște  cu dor...
Cu-n dor ce nu-și găsește-alinul
Ce l-a simțit doar la izvor!




03.02. 2020