Rămâi smerit și-ncrezător chiar dacă a venit valul
Agață-te de anterior de ce-ai trăit prin harul

Adu-ți aminte că-au mai fost și alte dăți în viață
Când tu ai spus “ este prea greu” dar iată-te povață

De n-ar fi fost El, scump Isus, un sprijin și-un braț tare
De câte ori n-ai fi căzut și-ai fi rămas
n-uitare

Dar El nu este om să -i ceri și să nu poată face
El este, a fost și veșnic fi-va Sprijin, Scut și Pace

Chiar dacă-i gri sau chiar și negru, semeț și dur că stânca
Chiar dacă valul pare -acum urcând spre inifinit’a

Tu nu uită, e sus în cer Acel ce ține toate
La glasul Lui răsună-n zări, cutremure de ape

Azi stai smerit, mai stai și ieri și tot așa de-acuma
Pe cel plecat, nu-l va lovi, ci va trecea cu pripa

Te-n crede-n El, în Dumnezeu ce te -a păzit atuncea
Și o va face iar și iar, de-l vei lăsă pe El cu har cu pace, scut și -un mare drag, te-acopere Aripa.