Apasă pe Terra inconştienţa noastră...
Să picure teascul cu lacrimi de căinţă,
Ridică bariera ca storul la fereastră,
Lumină Doamne, mintea, dă-ne biruinţă!
Cerne înţelepciune peste pământu-ntreg,
Pier suflete Doamne, pier în nepăsare;
Tu eşti Totul în toate, nu pot să înţelg
Cum să nu Te vadă, când eşti atât de mare!
Priveşte-ne din nou cu milă, îndurare,
Cum de atâtea veacuri din încercări ne-ai scos!
Păzeşte-ne de focul întins din zare-n zare,
Sub Sângele de Jertfă al Lui Isus Cristos!
Întunecă pământul, pâcla de păcate,
Vipera ne-mbie cu fructe interzise;
Haideţi s-o scuturăm în foc până se poate,
Să întindem mâna spre fericiri promise!
Lumină Doamne, mintea, dă-ne biruinţă,
Ca storul la fereastră, ridică-i bariera,
Şi spaţiul nou, curat, să-l umpli cu Credinţă;
Ca stelele pe cer naşte altare Terra!
Ştim că asculţi ruga, Îţi mulţumim, Stăpâne,
În lacrimi vei răsfrânge Iubirea de Tată;
Se va încinge cerul în curcubeu, ca mâine,
Legământ de pace, cu Terra vindecată.
Amin!