Îndrăcitul din Gadara

Zângănit de lanţuri rupte,
Peste munţi se-aşterne seara,
De prin crăpături de stâncă,
Se arată îndrăcitul din Gadara.

Trupu-i plin de vânătăi,
Răni care mai sângerează.
Legiunile de demoni
Urlă, zbiarlă, jubilează.

Nu de mult omul acesta
Era plin de demnitate,
Credincios lui Dumnezeu,
Respectat, bine văzut în societate.

Dar a fost o zi mai tristă,
Cu clipe de neveghere,
Când vicleanul de satana,
A ştiut să îl momească cu a sa plăcere.


Şi de aici până în robie
Nu a fost decât un pas.
Deziluzii şi-amăgire
Şi o viaţă chinuită i-a rămas.

Cel care cunoaşte totul,
Şi Cel care ştie toate,
Într-o zi vine-n Gadara,
Ca-ndrăcitul să primescă libertate.

Legiuni de demoni strigă,
Iadu-ntreg se înfioară,
Isus îi trimite-n porci
Şi în mare aveau să piară.

Ce miracol, ce schimbare!
Îndrăcitul de temut,
Transformat în întregime,
La picioarele lui Isus a căzut.

De te simţi robit de patimi,
Şi-ţi doreşti eliberare,
Vino sincer, azi, la Isus,
El e gata să-ţi ofere şi ţie iertare!

Doamne, eu te rog, Tu iartă-mi,
Necredinţa şi-ndoiala,
Că nu sunt nici eu mai vrednic
Ca-ndrăcitul din Gadara!