Om iubitor al lucrurilor vechi,
Tu eşti chemat la Sfânta-mpãrãţie!
Nu te-ndoi, ci zi: "Aşa sã fie!"
Cuvântului ce-ţi sunã în urechi.

Ascultã ce-ţi vorbeşte Adonay:
"N-ai fost creat sã moşteneşti pãmântul!
O vreme stai... şi-ţi muţi aşezãmântul
Din lume, fie-n Iad, fie în Rai!"

Om iubitor al lucrurilor vechi,
Eşti îndemnat acum sã intri-n arcã.
Nu poţi sã vezi cu ochii tãi cã parcã
Chiar intrã vietãţile perechi?

E-aproape scurs tot timpul hotãrât.
Şi-acum se face ultima strigare,
Cãci tunete se-aud în depãrtare.
Vino la adãpost, numaidecât!