Priveste la furnicã
Ea este-aşa de micã
Dar nu stã într-un loc,
Ci-i hãrnicuţã, foc!
Aşa, copilul meu,
Sã fii şi tu, mereu!

Priveşte la albinã
Cât e de gospodinã,
Zburând din floare-n floare
S-adune de mâncare.
Munceşte şi munceşte
Şi fagurii-i clãdeşte...

Priveşte la cãţel.
El vrea, chiar mititel
Sã fie, plin de zel,
Stãpânului fidel.
Aşa cum face el
Sã faci şi tu, la fel!

Priveşte în grãdinã!
De pomi şi flori e plinã.
Avem o floare, care
Se-toarce dupã soare.
Ca ea, sã ai mereu
Un dor de Dumnezeu!