Când suferi cumplit, în durere adus
când inima-n chinuri se zbate,
gândeşte-te: oare nu ştie Isus
de tot ce asupra-ţi se-abate?

Căci orice-ncercare la-al ei început
e-o pricină grea de-ntristare.
Dar adu-ţi aminte prin câte-ai trecut
şi-n viaţa ta iar a fost soare.

Când ceasul izbânzii măreţ va suna
sfârşind încercarea amară,
ce rău o să-ţi pară că nu ai răbdat
tăcut trecătoarea povară!

Azi prinde prilejul cât încă mai stai
sub crucea-ncercării tăcute
să prinzi de pe-acum spre veşnicul rai
podoaba răbdării tăcute.