Atunci când nu poți a ierta n-ai înțeles bine ceva,
Ceva ce inima 'uitat, ceva adevărat.
Atunci când nu poți a ierta nu-ți amintești bine ceva,
Ceva ce mintea a-ngropat, ceva ce mult ai neglijat.

Atunci când nu poți a ierta pierzi firul vieții undeva,
Acolo unde el s-a rupt când ai uitat ceva prea mult.
Ceva ce-i despre ființa ta, ceva ce-i despre tine,
Ceva ce-a fost lăsat, cândva, prădat, în spate, undeva.

Atunci când nu poți a ierta aduni amărăciune,
Ce e născută dintr-un fapt și-o cruntă supărare.
Atunci când nu poți a ierta e vorba de trădare,
E vorba de jignire, e vorba de 'nșelare.

Atunci când nu poți a ierta, probabil, ai dreptate,
Căci rana ce o porți de-un timp alimentează fapte.
Atunci când nu poți a ierta, nu zic că n-ai dreptate,
Dar oare cine este drept? Să treacă peste moarte?

Căci, nu-i așa? Moartea-i o consecință
Prin care trecem toți cândva, pentru că-n viața asta grea,
Păcătuiră-m cu ceva, nedreptățind pe cineva,
Cu gândul, vorba, fapta rea...

Atunci când nu poți a ierta, nu zic că n-ai motive,
Dar vor putea sluji cumva a tale mari cuvinte?
Ai totuși o dreptate-a ta și ai o judecată,
Căci ți-a fost scrisă undeva în ființa ta creată.

Dar mă întreb în sinea mea... Ar ajuta dreptatea?
Ar șterge ea vre-o vină grea? Ar îndrepta sau vindeca?
Dacă Isus pe crucea grea și-ar fi ales dreptatea
Nicicând, nicicum, în nici un fel nu ne-mpăca cu Tata.

Dacă Isus pe crucea grea își susținea dreptatea,
Nedreptățit de fapta-mi rea, nici har, nici pace nu era...
Nici sfântă alinare, nici daruri, nici iertare,
Nici milă și-ndurare, Nuu, viață viitoare!

Atunci când nu poți a ierta nu-ți amintești bine ceva,
Ceva ce-i depre viața ta când a intrat Isus în ea...
Nu-ți amintești de ce-a făcut, nu-ți amintești că Te-a spălat,
Te-a dezrobit, eliberat, Te-a aceptat și înfiat.

Nu-ți amintești de glasul rău când frâu n-avea sufletul tău,
Cuțit cu care-ai omorât prin cuvântu-ți prefăcut.
Nu-ți amintești de gândul dus, curvar și lacom și din hău,
Purta cuvântul ipocrit de alte inimi resimțit...

Atunci când nu poți a ierta adu-ți aminte că tu ești
Iubit, iertat, curat, salvat, de dragoste înconjurat!
Adu-ți aminte că nimic nu-i mai presus de-a fi iubit,
Adu-ți aminte c-a ierta înseamnă, neîncetat a da.

A da ceea ce ai primit când inima ți-a suferit,
Acesta-i felul de-a ierta așa cum ești și-ai fost cândva.
A da din ceea ce-ai gustat, când harul ți-a fost arătat,
Acesta-i modul de-a ierta așa îți vindeci inima.

Atunci când nu poți a ierta, amintește-ți crucea Sa,
Și lasă-L chiar și azi, căci vrea, să ierte prin inima ta.
Atunci când nu poți a ierta celebrează-I dragostea,
Să faci din ce-ai primit un dat căci nici tu nu ai meritat!