Privesc ansamblu-a Ta lucrare
Că totu-n ea e-asemănare
Şi totul totului e tot un tot
Gandit cu-atâta-ndemânare
Precum al Întâlnirii Cort:
Nimic lăsat la întâmplare
Ci tot desavârşit, întreg,
Că totul lucră la lucrare,
Având Acelaşi Meşter mare... !

Taina ce-ncerc să-nțeleg,
O văd şi pe pământ şi-n zare,
Că totul e legat strateg
Şi nu-i nimic a-dăugire
Nimic să laşi, nimic segreg... !

Mă uit la Sfânta Ta Scrisoare
Că văd şi-acol' la fel lucrare
Şi totul e in tot valoare
Nimic la tot mai fie pus,
Nimic la tot mai fie scos... !

Aşa Ți-a fost cămaşa cusătură
O totul taină-nvățătură,
Întreagă, cu o ţesătură,
Nimeni la tot separatură... !

La fel Ti-a fost şi trupul,
Sfinte Miel, e jertfa,
Un tot întreg tot corpul;
O taină stă în Alfa
Pân' la Omega, totul... !

O, Tu, Desavârşite,
Preasfânt şi Preamărite!
Cutremur mi-e fiinţa
Când Îți văd iscusința
Şi cum totul lucrezi
Comorii nesfârşite... !

Şi-un fir de ață vezi,
Şi tremur l-a Ta Față,
Când ştiu că totul Tu veghezi;
Până şi păru-mi cerecetezi
Şi lacrima din viață... !

O, câtă antiteză,
I-ntre Tine şi mine,
Gândirea-mi nu cutează
Gândi o uniune:
Tu, Un Tot Perfecțiune,
Eu, un lut şi urâciune... !

Dar slavă Tie,
Că ții a toate-nțelepciune,
Că toat-a Ta credincioşie
Sfârşi-va ce-a-nceput în mine,
Făcându- mă din tot o parte
Desăvârşită, fără parte,
Întreagă, tainică lucrare,
De viață vie spre salvare... !


Amin, Grein,
28.04. 2020