Era strict interzis să predici în închisori
Dar creştinii,o făceau de multe ori.
Şi de la sine înţeles era,
Cine a fost prins că predica,
Primea bătăi serioase,
Uneori se termina cu rupere de oase!

Cu toate-acestea,cei ce-au fost a lui Isus,
Să plătească preţul,s-au dus.
Gardienii erau fericiţi
Să-i prindă,să-i bată,
Iar creştini fericiţi..
Să predice măcar odată.

Toţi din închisoare erau fericiţi de-ndat,
Ce condiţiile s-au acceptat!

Scena ce urmează,s-a repetat
Nu ştiu a cîta oară,nu numai o dat:

În timp ce un creştin la deţinuţi predica,
Uşa de la celulă,brusc se deschidea,
Ca fiarele îl înfaşcau pe predicator,
Apoi îl tîrau după ei pe-un coridor,
Pîn au ajuns într-o odaie,
Unde era camera de bătaie.

După un timp care părea la nesfîrşit,
L-au adus napoi în celulă şi lau azvîrlit.

Zdrobit de la cumplitele bătăi,
Plin de sînge şi de vînătăi,
Acesta şi-a ridicat încet,trupul bătut
Şi-a aranjat hainele cum a putut,
Apoi continua nu se lasa corupt:
- Fraţilor unde-am ramas
cind fusesem întrerupt?
Şi continua mesajul Evangheliei divine,
Aşa ajunse el acum pînă la tine.