"Să aveți o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentru ca în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe niște făcători de rele, prin faptele voastre bune, pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării." (1 Petru 2:12)
Întreaga Ta Fãpturã, proslãvitã
O recunosc în fraţi şi în surori;
Precum un curcubeu, ce se ridicã
Pe ploaie, dintr-o mare de culori.
Prin ei, Tu îmi vorbeşti cu duioşie
Nu prin cuvinte greu de înţeles.
Din pilda-aceasta, arãtatã mie
De-a lungul vremii, perle am cules.
Deschisã carte-i viaţa lor trãitã
Dupã principiul omului integru:
Când sunt la strâmtorare, nu dau mitã
Iar albul este alb şi negru-i negru!
Nu vãd vreo zonã gri sau cenuşie
În viaţa celui sfânt cu-adevãrat;
Ci el e-adevãratã alifie
Şi untdelemn ceresc, pe rãni turnat.
Dã, Doamne, doru-acesta tuturora:
Mireasmã bunã tuturor sã fie!
Cã dacã-i vede cel ce joacã hora
Fãcând şi ei câte-o blestemãţie,
Sã se gândeascã fratele şi sora
Cã-l pot trimite-n iad pentru vecie!
E zi de strãlucitã sãrbãtoare;
Pentru rãsadul sfânt, preasfinte ploi,
Când Te cobori la noi în Adunare
Şi când reverşi din Duhul peste noi...
☆
Voi, fraţii mei iubiţi, trãiţi în pace
C-aşa-i stã bine celui ce trãieşte.
Dar dacã nu, e prins... cum prinzi un peşte
Când îi întinzi momealã, fir şi ace.
Din mreaja ucigaşã nu mai scapã
Şi dãnţuiesc în jurul lui pescarii;
Se pregãtesc de slujbã bucãtarii
Cãci n-are şanse de-a se-ntoarce-n apã.
Lãsaţi faptele firii la o parte,
Sã le mãnânce focul şi rugina
Şi nu mai daţi unii pe alţii vina,
Ci fiţi mai buni, cum este scris în Carte!
Lãsaţi-mã sã vãd în voi Lumina,
Sã nu mã-ncerce dar, dezamãgirea,
Nici ruşinat sã nu-mi cobor privirea;
Ci sã putem lua împreunã Cina...
Veniţi sã punem mânã de la mânã
Din zorii zilei, pânã pe-nserate
Sã-ndepãrtãm tradiţia pãgânã
- Preamultele grãmezi de crengi uscate -
Pe lângã rugãciuni, punând deoparte
O zi sau douã, sau o sãptãmânã.
Îl vãd pe Fiul, Mielul fãrã vinã
Şezând la dreapta Celui ce domneşte
Milã cerând, iubind dumnezeieşte
Şi-n întuneric rãspândind luminã...