Fã-mi trecere, Te rog, 'naintea Ta
Altfel... pierdut aş fi în vadul lumii
Chiar de-aş trãi sute de ani... cât ulmii
Nu s-ar alege decât pulberea...
În firea Ta sãdeşte a mea fire
Fãcând din mine pomul timpuriu,
Sã nu gãsesc în Tine poticnire
Şi nici eu pentru alţii sã nu fiu!
Te rog stãruitor, Slãvite Rege
Sã-mi vindeci Tu picioarele betege
Spre-a fi gãsit, cu fraţii împreunã,
Destoinic de orice lucrare bunã.
Dã-mi ochi sã vãd şi minte sã gândeascã
Şi-o gurã dã-mi, şi-o vorbã prieteneascã,
Ca voia Ta s-o propovãduiascã,
În dulcea noastrã limbã româneascã...