Viață cu sens
autor: Samy Lupu

Fără bătrâni, am fi fără trecut,
Fără repere clare-n vitor.
N-am ști că trece timpul așa mut
Și n-am simți în inimă un dor.

Fără copii, n-am ști ce-i dezmierdarea,
Nici zâmbetul curat n-am fi văzut.
Nu am cunoaște cu adevărat iertarea
Și ne-ar fi frică de orice 'nceput.

Fără părinți, n-am ști cum e iubirea,
Nici sacrificiul, nu l-am fi știut.
N-am ști cum e pe față fericirea
Când mâinile sunt pline chiar de lut.

Fără de frați, n-am ști cum e-mpreună,
Cum poti trăi cu grija celuilalt.
Cum să ridici pe cel mai mic de mână
Și cum te ocrotește cel înalt.

Fără necazuri, n-am ști ce-i durerea,
Am fi umblat pierduți pe nicăieri.
N-am fi știut atunci nici ce-i plăcere,
Căutând și azi ce n-am avut nici ieri.

Fără iubire, n-am trăi o clipă
Ar fi doar noapte pe acest pământ.
Am fi ca pasărea fără aripă,
Cu inimi goale, pline doar de vânt.

Fără de Dumnezeu, n-am fi nimic,
N-am fi avut nici prunci și nici bătrâni.
Nici Soarele pe cer, la răsărit,
Căci El este Stăpânu-ntregii lumi.