Mamă
autor: Samy Lupu

De ce esti tristă mamă, privind iar peste poartă,
Cu ochii ațintiți pe drum în jos?
Aștepți pe cineva? Sau, cineva te-așteaptă?
Afară ninge, e așa frumos...

Ești tot mai obosită, cu mâinile muncite,
Privirea ta mereu mi-o amintesc.
" Aștept din nou în poartă, poate pe înserate
Copiii vin, așa mult imi doresc.

Aștept nepoții mei, din nou să-mi umple casa,
Să mai zâmbesc o dată pe pământ.
Mi-așa de dor de ei și grijile m-apasă,
Privesc în zare și vorbesc în vânt".

Da... mama te așteaptă, se roagă pentru tine
Cât are viață pe acest pământ.
Se bucură când vii și plânge cu suspine.
Când pleci, rămâne iar un suflet frânt.