Se lasă seara
autor: Samy Lupu

Se lasă seara peste noi în șoaptă
Și zâmbetul dispare în neant,
Ne împărțim bucată cu bucată;
E scumpă viața, ca un diamant.

E liniște. Pământul se-odihnește.
Doar veștile mai circulă în grabă
Și soarele e trist când asfințește,
Iar luna nu-i decât pe cer o pată.

Azi lumea este-o tragică icoană,
Un strigăt de-ajutor spre nicăieri.
Se surpă temeliile și iată;
Vedem acum că suntem efemeri.

Un abur, o scânteie ce se-aprinde,
Atât suntem și-așa vom fi mereu.
Viața noastră doar de El depinde,
De Tatăl nostru, Bunul Dumnezeu.