"Luaţi seama bine ca nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu... " (Evrei 12:15)

Unde-ai plecat? Acesta e drumul cãtre Tars!
E drumul rãtãcirii, e drumul spre genune...
Cã arde-n zare Roma, Salemul  este ars...
Nu simţi în nãri mirosul de fum şi de cãrbune?

Degeaba aprinzi focul pe-altarul rugãciunii
Când inima tânjeşte spre falşii dumnezei
Nu îndrãzni a zice: "Ascultã-mã, Rabuni!"
De cerul şi sfinţirea nu sunt comoara ei...

De-nvie lãcomia şi piere-a ta credinţã,
Atunci, aprins în fire, va insista Balac
În modul cel mai josnic, demonic cu putinţã
Sã folosești cuvântul ca să îi fii pe plac.

Priveşte! Nu-ţi dai seama? Ori nu ţi-e mintea treazã? ...
Cã uşã dupã uşã 'nainte ţi se-nchid
Cã drumul spre pustie adesea se-ngusteazã
Şi-ţi strânge mãgãriţa piciorul cãtre zid!

De ce te cerţi cu fraţii şi dai pe alţii vina?
Nu poţi sã vezi c-atâtea pericole te pasc?
C-ai auzit Cuvântul, ai cãpãtat lumina,
Şi ţi-a vorbit adesea pe drumul spre Damasc!

Nu vezi cã nu ai pâine şi nu mai prinzi nici peşte,
Cã vântul ti-e-mpotrivã şi urlã-ngrozitor?
Pe ţãrm te-aşteaptã fraţii şi Domnul te primeşte
Cu azimã şi carne şi apã de izvor...