Să seamăn cu Tine

Privind la chipul ce se ivește
In oglindirea inimii
Vad Doamne atât de multă fire
Ce zilnic lasă frâu pornirii

Vad Doamne că în mintea mea
Atâtea gânduri se războiesc
Și judecata cea mai grea
Mereu spre alții o pornesc

Tu Doamne oare ai ca mine
Măsuri de judecată duble
Sau eu sunt cel ce plin de sine
Mă văd mai prețios pe mine?

Când tu îmi spui să iau ștergarul
Și în genunchi sa mă prostern
Așa cum Tu băui amarul
Ca eu sa pot trăi etern!

Oh, Doamne cand putea-voi oare
Pricepe a Ta dăruire?
Și cât din adâncimea care
Mi-a dovedit a Ta iubire?

Vreau să iubesc așa ca Tine
Vreau să trăiesc jertfirea Ta
Dar firea tot mereu mă ține
Sub apăsare tot mai grea

Sub acuzații și sub măști
Că eu aș fi mai merituos
Stiind 'nauntrul inimii
Cât sunt de rău și păcătos

Știind că pentru tot păcatul meu
Tu ai plătit prețul deplin
De-aceea vreau o Domnul meu
Sa-nvăț iubirea ca și Tin'

Iubirea Ta care mă cheamă
Să iert, să uit și să iubesc
Și care iubitor ma-ndeamnă
In rugă ore sa jertfesc

Pentru acei ce sunt pierduți
Și subjugați de bezna lumii
Sau pentru acei ce zac căzuți
Împresurați de gheara humii

O, Doamne fie-Ti astăzi milă
De toți cei "prinșii de război"
Și cheamă-i Tu cu vocea blândă
Adu-i Tu astăzi înapoi!

De lumea- ntreagă ce se zbate
Sub jugul bolii ce veni
De nicăieri, pe neașteptate
Și greu popoarele lovi

Dar mai presus te rog Părinte
Ai in vedere ruga mea
Și nu lăsa a mele gânduri
Spre judecată a se-ndrepta

Ci dragostea-Ti sa mă cuprindă
Sa copleșească ființa mea
Sa- Ți port mereu in inimă
Arzând dorind iubirea Ta.


Amin
( ASVB 14 aprilie 2020)