Prea bine ştim că nu ştim totul,
Dar câţi din noi ar vrea sa-nveţe?
Puţin pricepem, dar dăm votul
Şi suntem gata de poveţe.
E drept că nu-i dreptate-n lume,
Prea des sărmanul păgubeşte,
Iar opresorul n-are nume,
Dar ne mai pasă, ne priveşte?
E-adevărat că adevărul,
Când nu-i întreg, e tot minciună,
Pe dinăuntru-i putred mărul,
Dar arătăm doar partea bună …
Murim din clipa când ne naştem
Câte puţin, cum arde-o iască,
Din ale vieţii mulţi cunoaştem,
Dar ce puţini ştiu să trăiască!
Ne războim în timp de pace,
Mereu găsim în alţii-o vină,
Nimic nu pare să ne-mpace,
Noi vrem "justiţie divină"!
E-un dar să poţi să simţi cu fraţii,
Să-i poţi citi ca pe o carte,
Dar ne vedem mai buni ca alţii...
Ce hău de ei ne va desparte!
Oh, vai de cei bogaţi, sărmanii,
Nefericiţi îmbătrâniră;
În lumea-n care-au preţ doar banii
Chiar şi-nţelepţii-nnebuniră!
" ...măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi şi au înnebunit ..." Romani 1:21-22