Nu v-or intra in odihna Mea,
A spus Dumnezeu din slava Sa!
Nu v-or intra toți ce-i ce m-au ispitit,
Și împotriva Mea au cârtit.

Căci cât este de adevărat,
Căci Eu sunt viu și minunat,
Toți aceia ce m-au ispitit,
Nu v-or ajunge în odihna Mea pe care le-am promis.

Nici unul nu va intra,
Și nu va vedea țara aceia!
Toți aceia care s-au răzvrătit,
Nu v-or vedea Cananul mult dorit.

Aceasta Dumnezeu a spus,
Către popor mai demult
Căci toți aceia care l-au ispitit,
Nu v-or vedea ce Domnul le-a promis.

Astăzi tot la fel s-a întâmplat,
Aceleași cuvinte în picioare au rămas!
Căci cine va ispitit pe Dumnezeu,
Nu va vedea cerul Său.

Toate lucrurile care s-au întâmplat,
Pentru noi o pildă au rămas
Să nu facem ce au făcut,
Să ispitim pe Domnul mai mult.

Pentru ei porunca a fost clară,
Să nu ispitească pe Dumnezeu niciodată!
Ci să rămână supuși mereu,
În Cuvântul lui Dumnezeu.

Astăzi este tot la fel,
Cine va ispiti pe Dumnezeu va păți la fel!
Nici unul nu va scăpa,
Când Dumnezeu va judeca.

Nu fi un ispititor,
Ci fi un răbdător!
Să nu se ispitească inima ta,
Să pierzi cununa.

Ei odată în odihnă nu au intrat,
Crezi căci astăzi s-a schimbat?
Nu dragul meu,
Dumnezeu e la fel.

Teme-te ca nu cumva,
Să nu intri în odihna Sa!
Să fi alergat în zadar,
După cerescul Canan.

Dacă pildă ei au rămas,
Să învățăm cu adevărat!
Să nu ispitim pe Dumnezeu,
Ca să nu intrăm în odihna Fiului Său.

Amin