Tu, Marta, nu ai terminat
ai încă bliduri de spălat?
Trudești din zori,
lustruind prăfuite comori,
te ostenești, obosești, robotești:
dar ades sufletul ți-e gol... .
Ia-ți un răgaz, n-ai vrea?
Sa vii ca sa M-asculți?
ștergând indat´, plămaditul aluat
printre degete adunat,
si vino de te´nfrupta
din Painea vieții ce-ti poate da-
putere de-a înainta!
Tu, Marta-i bine sa'ngrijești,
de casa si de-ai tai,
dar nu vrei poate-un ceas,
sa povestim în ruga amândoi?
Genunchii-ti sunt trudiți, de-atâta alergat,
dar mai adu la Domnul pe cel împovărat!
Mâinile-s ostenite, de-atata maturat,
mai stai deoparte o clipa, ca Maria!
Mai cheamă Duhul Sfânt, sa-ți fie azi solia!
Mai cauta în vas, ca sa-ti aduni ulei!
Mai vino la Golgota, iubire-n dar sa iei!
Mai folosește timpul, mai treci pe la săraci!
Mai coase-o bluza, pe-orfan cu ea sa´mbraci!
Mai mijlocește-n taina, pentru acel căzut!
Mai strânge cu ardoare, la piept al Meu Cuvânt!
Tu, Marta, Eu știu ca-ți este greu,
ca grija vieții nu te lasă,
Dar Marta, uite:
In casa ți-am pășit chiar EU!
Ridica-te și vino,
ca sa iți dau balsam!
Sa te înviorezi,
caci pentru tin´ o vorba buna am!
Ca Marta uneori ne gasim si noi cuprinsi de detaliile vietii si neglijand ceea ce este cel mai important: relatia noastra cu Domnul.
Inainte de toate, aceasta relatie trebuie sa primeze in viata noastra!
Deseori , desi fizic port alt nume, ma vad Marta ....intr-un asemenea moment au izvorat aceste versuri si dorinta mea sincera este ca aceasta poezie sa ne motiveze sa prioritam viata cu Domnul!El fie slavit in veci!